Bine de ştiut: cum recunoaştem şocul anafilactic.

Distribuie:

Șocul anafilactic înseamnă reacția acută a organismului la o substanță străină la care pacientul a fost ulterior sensibilizat. Anafilaxia sau șocul anafilactic este o urgență medicală. Acesta poate duce la scăderea bruscă a tensiunii arteriale, la probleme grave de respirație, scrie realitatea.net.

Practic, șocul anafilactic poate afecta pielea, căile respiratorii, aparatul digestiv și aparatul cardiovascular, punând viața în pericol dacă nu se intervine imediat. De aceea, este foarte important să cunoaștem care sunt simptomele șocului anafilactic și ce măsuri de acordare a primul ajutor se pot acorda.

Principala caracteristică a șocului anafilactic este timpul rapid de instalare, aproximativ 15-30 de minute de la contactul cu factorul alergen declanșator.

Iată ce factori pot induce reacții anafilactice:

înțepături de insecte: albine, viespi, păienjeni,

alimente: ouă, lapte, carne, crevete, pește, grâu, soia, arahide, nuci, țelină, aditivii alimentari,

efortul fizic

anumite medicamente: antibiotice, antitermice, antiinflamatoare, anestezice,
Alergia înseamnă o reacție exagerată a organismului care se crede invadat de substanțe nocive, deși nu sunt. Alte persoane nici nu simt prezența acestor factori alergeni.

Principalele semne și simptome sunt:

Clinic, boala se poate manifesta treptat sau extrem de rapid și de aceea intervenția trebuie să fie rapidă. La început apare o senzație de slăbiciune, mâncărimi, tuse, rigiditate toracică, crampe abdominale, iar după 10-30 de minute de la expunerea la alergen încep manifestările cardiovasculare cu tahicardie, hipotensiune bruscă, chiar încetarea bătăilor cardiace, adică decesul. Poate să apară și un edem laringean, persoana nu respiră corect, apare panica, frica. Bolnavul varsă, are diaree, reacție cutanată. Dacă la început picioarele și mâinile sunt colorate, ele devin reci și cianotice din pricina vasoconstricției severe.

În ce constă tratamentul:

Trebuie să suni de urgență la 112. Până la sosirea ambulanței verifică dacă persoana nu are asupra ei adrenalină. Dacă are adrenalină injectabilă (cei cu istoric alergic de regulă au) poți să-i faci tu injecția. Această injecție se face în mușchiul exterior al coapsei. Evită injectarea în fesă sau în venă. De asemenea, nu injecta adrenalină în mâini sau în picioare pentru că poate provoca leziuni tisulare. Uneori, la un interval de 15-20 de minute este necesară a doua injecție, însă ideal este ca pacientul să fie deja tratat de echipajul de pe ambulanță.

Cel mai bine este ca fiecare persoană să știe la ce substanțe este alergic și ce substanțe pot să-i declanșeze acest șoc. Practic, sunt teste cutanate care se fac la medicul specialist alergolog și care ajută să descoperi la ceea ce ești alergic astfel încât să poți evita acele alimente, sau să ai asupra ta kitul de supraviețuire în cazul unui șoc anafilactic.

Distribuie:

Altii mai citesc si..
shares